Have A Break, Have A Kit Kat!

“Buzzmarketingul captează atenţia consumatorilor şi a mijloacelor de comunicare în masă până la punctul în care devine amuzant, fascinant sau de maxim interes public să se vorbească despre marca sau firma dumneavoastră.”- Buzz Marketing, Mark Hughes.

Kit Kat Buzz Marketing

Și pentru că se apropie Sărbătorile, spiritul Crăciunului ne cuprinde, iar colindele cu Isus vor răsuna în tot orașul, m-am gândit să vă prezint o campanie  de buzz marketing ce și-a atins scopul. Care era scopul? Consumatorii din Olanda să afle că batonul de ciocolată Kit Kat are un gust divin. Cum s-a desfășurat campania? Un e-mail fals, dar foarte credibil a fost creat și transmis din partea unei persoane, care a descoperit întâmplător chipul lui Isus, când a mușcat din batonul Kit Kat. E-mailul avea următorul conținut:

“Dear editor, this morning on my work, I am shocked rot. I took a bite of a chocolate bar and then I saw a face in the bar. Well, there are the recent years many Christ Apparitions, and I find that all rather far-fetched . In a pillow or a meteorite I read last. So first I could not believe it, but two of my colleagues agreed that I have seen. One of them has these photos. “

Mesajul a prins, în câteva zile toată lumea cunoștea această întâmplare.

Mark Hughes, în cartea sa Buzz Marketing semnalează șase butoane ce ar putea declanșa un buzz:

1) tabuurile (sex, minciuni, umor deochiat); 2) neobişnuitul; 3) scandalosul; 4) ilarul; 5) remarcabilul; 6) secretele

Și dacă mesajul vine de la oameni de rând, atunci el este și mai credibil!

WHAT MATTERS NOW- un nou proiect coordonat de Seth Godin

Ideile a peste saptezeci de oameni au fost stranse intr-o noua carte ce poate fi descarcata gratuit. Ce cuprinde ea? Lucruri la care ar trebui sa ne gandim si pe care ar trebui sa le facem, mai ales acum ca se apropie bilantul de sfarsit de an si ne facem planurile pentru anul viitor. Si nu e vorba de imbunatatirea punctelor slabe, ci de cultivarea punctelor forte. Asa cum spune Marti Barletta in carte (capitolul S T R E N G T H S), conteaza sa facem ce ne place, pentru ca numai asa vom reusi sa ne remarcam.

Au scris: Elizabeth Gilbert, Kevin Kelly, Tim O’Reilly, Dave Ramsey,  Tom Peters, Jackie Huba, Jason Fried, Gina Trapani, Bill Taylor, Alan Webber si multi altii. Daca vi se pare interesant continutul, fiti generosi si impartasiti ideile!

http://sethgodin.typepad.com/seths_blog/2009/12/what-matters-now-get-the-free-ebook.html

Exclusiv: Concert Depeche Mode in Romania

Titlurile carlig atrag atentia. Majoritatea celor care desfasoara campanii de e-mail marketing considera ca trebuie sa pacaleasca destinatarii cu privire la continutul mesajului, formuland subiecte socante. Formula: daca din 100 de persoane care deschid mesajul, 2 ar putea fi interesate de continut, este considerata una de succes. Ei bine, lucrurile nu stau chiar asa. Increderea dobandita in timp prin conservarea atentiei si castigarea reputatiei de non-spam sunt nepretuite. Continutul mesajului trebuie sa fie pe masura titlului. In acest fel si cele 98 de persoane neinteresate nu vor fi enervate de mesajele primite.

Daca nu aveti ce scrie in mesaj, uitati de titlurile capcana!

Marketing politic sau bani, influenta si voturi?

Campaniile politice sunt similare celor comerciale, seamana mai mult cu campaniile de sezon, desfasurandu-se pe termen scurt, dar intens. Scopul final al campaniei electorale este acela de pozitionare a candidatului pe piata electorala. Cateva trasaturi majore, ce definesc brand-ul de imagine,  asigura pozitionarea politicianului in mintea electoratului.

Personalitatile politice proeminente din Romania au ramas intiparite in mintea oamenilor, nu prin faptele si intentiile lor, ci prin poreclele atribuite in timp: Prostanacul (Mircea Geoana), Marinaru’, Capitanu’, Baselu, Presedintele jucator (Traian Basescu), Micul Titulescu (Victor Ponta), Abramburica (Ecaterina Andronescu), Piticul Atomic sau Poc (Boc), Buldogul (Vasile Blaga), Bunicuta (Ion Iliescu), Guzganul Rozaliu (Viorel Hrebenciuc), Ţapul (Emil Constantinescu), Tribunul (Corneliu Vadim Tudor), Robocop (Theodor Meleşcanu) etc. Prin urmare piata politica abunda de eroi de cateva zile (eroismul tine la fel de putin cat campania).

<Imaginea unui produs poate fi creata mult mai usor decat imaginea unui politician. Dificultatea “facatorilor” de imagine este ca, in cazul politicianului, acesta aduce, o data cu propria sa candidatura, un trecut documentabil si, in consecinta, vulnerabil.>  Nimic nou in campania din 2009. Televiziunea Romana si celelalte televiziuni private s-au incolonat spre a expune mizerii despre cei doi candidati, ascunzand de fapt problemele cu care ne confruntam. Patronii de televiziune au reusit! E vorba de bani, influenta si voturi!

Oare imaginea fabricata nu a luat-o cu mult inaintea produsului (politicianului)? Ce mai inseamna marketingul politic in Romania? Stanga, dreapta, doctrine politice, ce mai conteaza?

Ganditul ajuta

Daca nu ne dorim sa fim mai destepti si sa facem lucruri remarcabile, macar sa fim mai frumosi.  “Cand ne implicam intr-o activitate interesanta, competitiva, creierul nostru are nevoie de cel putin 0,1 calorii. In total, dezlegarea unui careu de cuvinte incrucisate ar putea arde pana la 1,5 calorii pe minut”, spune Tim Forrester, cercetatorul care a facut aceasta descoperire.  Prin urmare, cu cat mai dificila si mai antrenanta va fi activitatea cerebrala in care te-ai implicat, cu atat mai mari vor fi cantitatatile de glucoza, respectiv calorii consumate.

Poate din aceasta perspectiva efortul intelectual devine atractiv pentru mai multe persoane. Si cine stie, in drumul spre frumos, devine si ganditul un obicei.

De ce nu ne vor spune daca ceva nu este bine?

“Calitatea si istoria relatiei companiei cu clientul sunt doua din putinele avantaje competitive care nu pot fi copiate.”  - Chris Daffy

Pornind de la aceasta idee, trebuie reliefat faptul ca organizatiile care au proiectat si implementat un sistem de management al relatiilor cu clientii au reusit sa se diferentieze de competitorii lor. Aparitia greselilor este inevitabila, important este cum sunt gestionate problemele,  deoarece s-a constata ca pana la 90% din clientii recuperati devin si mai fideli.

Majoritatea clientilor prefera sa nu transmita reclamatiile datorita factorilor gen: jena, inertie, asteptari scazute, frica, indiferenta, ignoranta, de aceea trebuie insistat asupra crearii unor canale de comunicare: Cu fiecare achizitie sau livrare; Prin chestionare trimise pe mail; Blog-uri; Telefoane; E-mail; Prin intermediul unei terte persoane; Fata in fata cu clientul.

Printre strategii de recuperare se numara:

• Folosirea oricarui mijloc de a comunica clientilor faptul ca vrei cu adevarat feedback-ul lor, de orice fel si in orice mod;
• Instruirea personalului din front line pentru a primi cum trebuie feedback-ul clientilor;
• Crearea unui Program de Recuperare al organizatiei cu reguli si îndrumari pentru personalul din front line;
• Acordarea libertatii personalului din front line de a actiona dupa propria judecata si instruirea celorlalti pentru a-i sprijini;
• Crearea unui sistem de  premiere pentru personalul care exceleaza in relatia cu clientii.

Marketingul prin e-mail de sarbatori

Marketingul prin e-mail este un mod eficient din punctul de vedere al costului de a ajunge cu mesajele tinta la clienti. Momentul desfasurarii unei campanii prin e-mail trebuie bine ales, astfel incat destinatarii mesajului sa aiba timp si interes sa citeasca informatiile transmise.

In timpul sarbatorilor oamenii, sunt in general plecati in vacante si nu isi verifica mesajele cu regularitate. Cu toate progresele tehnologiei, atentia consumatorilor este indreptata in alta directie, decat spre urmarirea promotiilor prin e-mail. Predomina comportamentul bazat pe emotii. Inseamna ca mesajul va fi trecut rapid cu vederea, sau sters in graba impreuna cu sutele de mesaje sosite in timpul concediului.

Evitati campaniile de e-mail in perioada Decembrie, Ianuarie, Iulie si August. Desigur, regula poate fi incalcata, daca este absolut necesar.

Relatii win-win

“Calitatea si istoria relatiei companiei cu clientul sunt doua din putinele avantaje competitive care nu pot fi copiate.” Prin urmare construirea unei relatii durabile, de tip win-win constituie fundamentul unei afaceri de succes. Ne dorim clienti loiali, care sa promoveze activ imaginea si produsele companiei, dar cum reusim sa-i identificam si sa-i pastram? Increderea este unul din elementele cheie ale unei relatii. Pentru a fideliza clientul trebuie sa prezentam incredere.  Increderea se castiga prin competenta si caracter.

„Greselile sunt inevitabile. Clientii nemultumiti nu sunt.” Ce se afla dincolo de aceste cuvinte: experiente grozave, pasiunea pentru clienti, servicii excelente, personal bine instruit, conducere extraordinara, sisteme si procese foarte bine puse la punct, pasiune pentru colegi, incredere, respect, sisteme de premiere şi de apreciere. Putem remedia greselile, fara sa indepartam clientii. Pana la 90% din clientii recuperati devin si mai fideli!

 

Efectul produs de pierderea unui angajat cheie asupra relatiilor interne si externe firmei

Recenzie articol publicat in Journal of Business Market Management, Volume 2, Number 1 / February, 2008

“Dezvoltarea unui model cu privire la efectul produs de pierderea unui angajat cheie, asupra relatiilor interne si externe firmei” Autori: Judith M. Zolkiewski, Peter Naudé, Stephen R. Waller

Sursa: http://www.springerlink.com/content/?k=business-to-business+marketing&sortorder=asc&o=490

Daca un angajat cheie implicat in relatia directa cu furnizorii sau clientii paraseste pozitia detinuta in organizatie, fie prin mutarea in alt department, fie prin migrarea catre o alta firma, ce se intampla cu portofoliul de contacte intretinute pana in prezent de acesta: ramane neafectat, se pierde sau se diminueaza. Prin modelul elaborat, autorii cauta sa gaseasca o solutie pentru abordarile empirice folosite de manageri.  Pentru a construi un parteneriat intre doua organizatii este nevoie de acordul amandurora, insa incetarea unui parteneriat poate fi facuta unilateral. Tratarea acestui subiect presupune imbinarea materialelor elaborate de mai multi autori precum (Turnbull si Wilson (1989), Håkansson si Snehota (1995), Tähtinen si Halinen (2002), Morgan si Hunt (1994), Rao si Perry (2002), Payne, Ballantyne si Christopher (2005), Payne si Frow (2005), Biong si Ulvnes (2001), Hocutt (1998), Bendapudi si Leone (2002)), din mai multe domenii precum marketingul relational, marketing strategic, resurse umane, marketingul serviciilor, comunicare.

Forma matematica a modelului este urmatoarea:

Daca Σ(variabilelor care tin de individul cheie) – Σ(variabilelor care tin de organizatie) > 0, atunci  relatia dintre organizatii va disparea

Daca Σ(variabilelor care tin de individul cheie) – Σ(variabilelor care tin de organizatie) < 0, atunci  relatia dintre organizatii se va pastra

Daca Σ(variabilelor care tin de individul cheie) – Σ(variabilelor care tin de organizatie) = 0, atunci  relatia dintre organizatii se poate pastra sau se poate incheia

c1, c2, c3 etc.,d1, d2, d3 etc sunt constant ale relatiei care difera in functie de domeniu

Σ(variabilelor care tin de individul cheie) = c1(satisfactia oferita de individul cheie) + c2(increderea in       individal cheie) + c3(corectitudinea perceputa din partea individului cheie) + c4(conflicte avute cu individul cheie) + c5(legaturi personale avute cu individul cheie) + c6 (puterea   detinuta de individul cheie) + c7(dependent de individul cheie) + c8(investitii ireversibile legate de individul cheie) + c9(acomodarea cu individul cheie) + c10(loialitatea fata de    individual cheie) + c11(cooperarea cu individul cheie) + c12(atasamentul fata de individul   cheie)+ c13(comunicarea cu individul cheie) + c14(durata relatiei cu individul cheie) + c15(distanta fata de individul cheie)

Σ(variabilelor care tin de organizatie) = d1(satisfactia oferita de organizatie) + d2(increderea in   organizatie) + d3(corectitudinea perceputa din partea organizatiei) + d4(conflictele avute cu    organizatia) + d5(legaturile sociale avute cu organizatia) + d6 (utilizarea puterii de catre organizatie) + d7(dependent de organizatie) + d8(investitii ireversibile legate de organizatie)    + d9(acomodarea cu organizatia) + d10(loialitatea fata de organizatie) + d11(cooperarea cu organizatia) +d12(atasamentul fata de organizatie) + d13(comunicarea cu organizatia) +  d14(durata legaturii cu organizatia) + d15(distanta fata de organizatie) +d17(tehnologia) +     d18(scopuri comune)+ d19(legaturi structurale)

Examinarea relatiei dintre clienti si furnizori, doar intr-un anumit moment si doar dintr-un anumit punct de vedere, dar si presupunerea ca factori precum increderea si acomodarea evolueaza liniar, limiteaza intelegerea fenomenului. Introducerea timpului drept suport de analiza si acceptarea faptului ca variabilele se pot intensifica non-liniar in timp atat in sens pozitiv, cat si negativ sunt obligatorii. Managerii trebuie sa inteleaga posibilitatea pierderii unor contacte odata cu pierderea indivizilor cheie si sa-si asume  strategii de retentie si recastigarea partenerilor.

Omul potrivit, la locul potrivit

Cat de adevarata este replica “Omul potrivit, la locul potrivit” in Romania? Seth Godin scria intr-un articol ca e imposibil sa ramai fara serviciu, daca poti demonstra ca: esti un bun vanzator, sau un devotat angajat, capabil de efort sustinut, sau un lider cu initiativa. Ca sa adaptam lista realitatii autohtone, ar trebui sa mai adaugam un “sau”…. sau sa    cunosti pe cine trebuie.

Buna vanzator – destul de clar. Mereu exista cineva dornic sa te angajeze.

Bun executant – Un angajat care sa lucreze cat doi, trei, patru la un loc. Ideal in vremuri de criza.

Lider cu initiativa – Organizatiile inteligente ar trebui sa aprecieze cel mai mult oamenii care initiaza actiuni utile, oamenii care fac lucrurile sa mearga.

Cu multe relatii – cea din urma calitate, dar se pare ca cea mai valoroasa in Romania.

Alegeti voi in ce categorie va incadrati si cautati sa construiti un brand personal mai putin romanesc!